Rezumat pentru România

Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori („troli”). O primă cercetare a Political Capital (Ungaria) și a partenerilor săi a dezvăluit existența unor „rețele de troli online potențial coordonate” în țările V4 imediat după începerea invaziei.

O a doua cercetare privind comportamentul neautentic online pro-rusesc a pus în evidență narativele prezente pe termen lung și strategiile de coordonare folosite de troli în slujba războiului (în Germania, Italia, Ungaria și România) , precum și modul în care vechile narațiuni și mesaje sunt reproduse pentru a servi agresiunea rusă. Mai jos prezentăm rezultatele acestei cercetări privind comportamentul online în România, cercetare realizată prin eforturile Political Capital (Ungaria) și GlobalFocus Center (România).

În România, principalele două narative pro-Kremlin promovate de aceste comentarii neautentice, identificate de Political Capital (Ungaria) și analizate de GlobalFocus Center, (România) prezintă o serie de semnale care sugerează un puternic efort coordonat și, într-o anumită măsură, o operațiune de influență străină asupra spațiului online.  Am numit aceste narrative:

• “Bunii noștri vecini…”, un text sarcastic la adresa susținătorilor Ucrainei
• “De ce nu vă plângeați (…) când”, o listă de puncte de conflict între România și Ucraina întocmită de un jurnalist local cu câteva zile înainte de începerea celei de-a doua invazii rusești în Ucraina.

(1)În România, ambele apar sau  sunt redescoperite, strategic, înainte sau în preajma invaziei Ucrainei, (2) ambele sunt promovate sub formă de comentarii de un număr mic de profiluri și (3) cei mai prolifici comentatori dintre cele două grupuri de troli care le diseminează se suprapun într-o măsură semnificativă. De asemenea, disemninarea ambelor narative pare a fi țintită, în sensul că (4.1) vizează locuri unde cetățenii care nu și-au format o opinie despre război pot comenta și intra în discuții (cum ar fi pagini de politicieni și pagini de presă). În plus, (4.2), ambele ating vârful de interacțiuni-popularitate aproape de data exactă a invaziei Ucrainei. În ambele cazuri forțe românești de extremă dreapta, inclusiv AUR, par să se fi folosit de narative pentru a-și promova propria imagine.

Multe dintre profilurile „trolilor” par fie reale sau cel puțin convingător construite (imagini din viața privată, etc).

Există și o serie de diferențe în ceea ce privește conținutul. Prima narativă menționată pur și simplu reia propaganda pro-rusă prezentă deja din 2014, după prima invazie a Ucrainei. Aceasta este lungă și destul de neîndemânatic scrisă. Cea de-a doua, mai bine scrisă, pare a fi creată spontan de un jurnalist local și apoi folosită de alți actori ca instrument de propagandă.

„Bunii noștri vecini: ucrainenii”

Această narativă conține două seturi consecutive și distincte de mesaje, practic două texte create în momente diferite în timp. Cea mai mare parte a primului set se referă la Basarabia și la români folosind discursul standard al naționaliștilor români despre Ucraina. Doar câteva puncte sunt direct relevante pentru justificarea invaziei ruse.

Al doilea set provine dintr-un text mai vechi, datând din 2014[1] și scris ca un efort transparent de a justifica prima invazie a Ucrainei, printre altele acuzându-i pe ucraineni de nazism.

Ordinea mesajelor nu este (probabil) aleatorie, mesajele anti-ucrainene mai familiare de la început fiind menite să pregătească cititorul pentru mesajele deschis pro-rusești din partea a doua.

Mai mulți factori, inclusiv momentul imediat după invazie, efortul intensiv al unui număr limitat de „postaci” și distribuirea în mai multe locuri de dezbatere, sugerează prezența unei operațiuni de influență străină. Cu toate acestea, într-un set foarte restrâns de cazuri putem observa politicieni/activiști care preiau mesajul aparent ca parte a activității lor politice independente în spațiul mediatic românesc.

„De ce nu plângeați când”…

Cea de-a doua narativă este, în esență, o plângere a unui jurnalist local[2] nemulțumit de faptul că, în opinia sa, Ucraina a primit prea multă simpatie în zilele dinaintea invaziei. Mesajul a apărut imediat înainte de război și autorul a crezut, ca mulți alții, că amenințările lui Putin erau goale. În mesaj se enumeră punctele de conflict dintre cele două țări, inclusiv unele care sunt mai relevante pentru un public local.

Mesajul pare să fie spontan/autentic inclusiv deoarece autorul nu exprimă ură față de ucraineni. În fapt, odată ce războiul a început efectiv, a avut declarații de sprijin față de refugiați.

Cu toate acestea, mesajul a fost rapid instrumentalizat de grupurile de extremă dreapta, în special de partidul de extremă dreapta AUR, precum și de comentatori pro-Kremlin.

Cu toate acestea, mesajele promovate de AUR sunt minoritare printre postările studiate iar comentariile de pe pagina liderului George Simion sunt o mică minoritate. Pe baza targetării publicului de către unii comentatori, care este similară cu diseminarea narațiunii anterioare, precum și a suprapunerii între comentatori (aceiași troli care folosesc aceleași mesaje) între cele două narațiuni, putem argumenta în mod rezonabil că narativa a fost preluată de o operațiune de influență separată de efortul AUR.

Această narativă, cu textul său mai scurt și mai ușor de citit, tonul mai moderat și lipsa de sprijin deschis pentru Kremlin, atrage semnificativ mai mult public[3] .

Presupunând existența unei operațiuni de influență în spatele ambelor narațiuni, este probabil ca narativa actuală să aibă o proporție mai mare de impact organic asupra publicului datorită caracteristicii menționate mai sus.

Concluzii

Merită menționat faptul că difuzarea ambelor narative se construiește pe propaganda rusă preexistentă. Prima narativă reia și extinde în mod deschis un text de propagandă rusă mai vechi (2014). Cea de-a doua, deși probabil lipsită de intenții ostile, reflectă totuși tipul de diviziuni interne pe care Rusia le-a promovat în societatea românească[4] .

În săptămânile din preajma războiului, când au circulat narativele, eforturile par să fi eșuat. Românii au decis să susțină Ucraina datorită neîncrederii și fricii față de Rusia[5] , a semnalelor internaționale venite din partea aliaților și, poate cel mai important, a mobilizării instantanee și masive a societății civile pentru a sprijini refugiații[6] . Sprijinul inițial a fost atât de puternic[7] încât orice alt considerent a fost lăsat deoparte.

[1] Cea mai veche prezență identificată în publicația online “Universul Românesc”, acum dispărută: https://web.archive.org/web/20140611121806/http://universulromanesc.ro/avertisment/rusia-a-ridicat-secretul-de-stat-asupra-documentelor-din-arhivele-de-razboi-nu-germania-a-fost-cea-mai-nazista-tara-din-lume-a-existat-in-europa-un-stat-nazist-mult-mai-bestial-decat-cel-german-el/

[2] https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid021vXLyPZmJp8TohbZ7G4kn3oFcXPNEVVLcdrvQQny83BFZf9qab5Y2kqJJ3K8maMLl&id=100050315989243

[3] ~45000 de angajamente pe Facebook pentru prima narațiune vs ~65000 de angajamente pentru cea de-a doua, conform măsurătorilor Crowdtangle. Angajamentele sunt măsurate pe postările (nu pe comentariile) care conțin elemente cheie ale narațiunilor.

[4] Din cauza ostilității pe scară largă față de Rusia, propaganda rusă și cea aliniată la Rusia încearcă rareori să prezinte Rusia ca prieten al României. În schimb, aceasta încearcă să semene dezbinare între România și vecinii și aliații săi, precum și între diferitele straturi ale societății românești.

[5] A se vedea, de exemplu, Eurobarometrul Flash: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2772.

[6] http://www.forintegration.eu/pl/romanian-civil-society-is-ready-to-help-ukrainian-refugees

[7]  https://curs.ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national/

 Photo by Mark König on Unsplash